un pic la plic..

22 martie 2007
    miroase a ceai la plic…zambesti ca si cand nu ai fi facut nimic, te stim cu totii dar te lasam mereu sa ne mai amagesti un pic..iti pieptan pleoapele, undeva la un apus de soare, iar tu cu somnul prins in gene si cu zambetul tau mare imi macini visul cu aceeasi, eterna, intrebare..: " unde dispar clipele oare?"…poate au si ele visele lor si, dimineata, cand isi usuca palmele pline de sudoare, le uita undeva prin dormitor.. sau poate..poate ele..doar…mai conteaza??..tu parca aveai un congres acolo sub fes ?! lasa clipele cu clipele lor si revino in decor..acopera-ti fruntea cu vantul din buzunare si uita-ti chipul intr-un val pe mare…fugi la culcare…
    ca un copil speriat de soare, nu-ti intinzi palmele-n vant de frica sa nu te uzi, ma amuzi… uneori, ascuns in gandurile tale de puf , visezi povesti pierdute printre randuri, in vazduh…
    tacerea ta nu ne-nfioara, ne amuza…Ia-o incet, sterge-ti ideile ce le-ai uitat in graba pe o buza si lasa-l pe Maine sa vina cu propria-i muza !…
 


Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X